Comuna Moldovenești este situată în depresiunea Transilvaniei, pe malul drept al râului Arieș, în partea de este al poalelor Pietrei Secuiului din Munții Trascăului.

Comuna este situată în partea de sud-est a județului Cluj la granița dintre două județe, respectiv Cluj și Alba.

Comuna Moldovenești este situată la 15 km distanță de municipiului Turda și la 44 de km de reședința de județ Cluj Napoca.

Comunele cu care se învecinează sunt Iara, Petreștii de Jos și Mihai Viteazu la nord, Călărași la est, Unirea și Mirăslău la sud și Râmetea la Vest. Dintre acestea comunele Iara, Petrești de Jos și Mihai Viteazu aparțin județului Cluj, iar Unirea, Mirăslău și Râmetea județului Alba.

Localități aparținătoare și scurt istoric al comunei
Comuna Moldovenești este formată din satele Bădeni, Moldovenești, Pietroasa, Plăiești, Podeni și Strejeriș.

Suprafața totală a comunei este de 144,96 de km² și este a doua comună ca dimensiune din județul Cluj.

Comuna Moldovenești este înființată în anul 1968 deoarece satele aparțineau Scaunului Arieșului până în anul 1876. Ca suprafață și populație era cel mai mic Scaun Secuiesc.

Ținutul apare sub de numele de Turdava într-un document din 1075 pe timpul domniei Regelui Geza I.

Înființarea Scaunului Arieșului datează între anii 1264 și 1270, când Regele István al V-lea colonizează un grup de secui pe teritoriul aflat între Arieș, Mureș și cetatea Turdava. Teritoriul revine în proprietate conform actului de danie din 1289 desemnat de către Regele maghiar Ladislau al IV-lea și al regelui maghiar Andrei al II-lea din 1290, acestea fiind transcrise de regele Sigismund în 23 decembrie 1394. Din aceste documente reiese că Turdavar este moldoveneștiul de azi: „Magni de Turdavar alias Várfalva vocata”.

În acest act sunt cuprinse toate satele comunei: Moldovenești-Várfalva, Bădeni-Bagu, Plăiești- Kuend, Strejeris-Kerchech, Pietroasa-Chegez, Podeni-Hidis.

Prezentarea localităților aparținătoare:

  • Satul Moldovenești (în trecut denumit Várfalva) este și reședința comunei cu același nume. Localitatea în forma actuală este rezultatul fuziunii administrative a două localități Moldovenești respectiv Văleni de Arieș.
  • Satul Bădeni este atestat documentar prima dată în 1291 sub denumirea de Bagu, pe teritoriul acestuia se găsesc o serie de izvoare sărate. De asemenea la marginea localității (aproape de autostrada A10) poate fi observat “Tăul Bădeni”, un lac înconjurat de stuf, intens populat cu specii de păsări.
  • Satul Pietroasa este un sat de dimensiuni reduse, denumit anterior Chegez. Localitatea până în anul 1876 aparținea Scaunului Secuiesc al Arieșului.
  • Satul Plăiești a fost denumit în trecut Kuend, la fel ca și satul Pietroasa până în anul 1876 aparținea Scaunului Secuiesc al Arieșului.
  • Satul Podeni denumit în trecut Hidiș se bucură de o vastă monografie documentată în cartea „Parohia Ortodoxă din Podeni”. Localitatea se situat în partea de sud a comunei, la limita comunei cu județul Alba.
  • Satul Stejeriș, în trecut cunoscut sub numele de Kerchech este situat de asemenea la limita sudică a județului, în imediata vecinătate a localității Măhăceni din județul Alba. În apropierea localității se găsește lacul Stejeriș.

Reședințe de Județ și Municipii apropiate

Comuna Moldovenești este în proximitatea mai multor municipii și reședințe de județ importante din regiunea județului Cluj cât și din județele învecinate. Cel mai apropiat oraș este Turda și cel mai îndepărtat Huedin (vezi tabelul de mai jos).

Orașul

Distanța de comuna Moldovenești

Județul

Turda

15 km

Cluj

Câmpia Turzii

21 km

Cluj

Cluj-Napoca

44 km

Cluj

Baia de Arieș

49 km

Cluj

Câmpeni

74 km

Cluj

Alba Iulia

76 km

Cluj

Gherla

85 km

Cluj

Huedin

94 km

Cluj

 

Comuna Moldovenești dispune de un cadru natural deosebit, datorită amplasării și a reliefului diversificat, mai precis comuna este amplasată la contactul dintre Depresiunea Transilvaniei cu Munții Apuseni.

Relieful constituie elementul principal al cadrului natural, care influențează dezvoltarea unei localități, în funcție de formele de relief întâlnite, de resursele pe care le oferă și de dispunerea spațială.

Relieful comunei Moldovenești prezintă aspecte caracteristice celor două unități morfologice majore cărora le aparține și anume culoarului Arieșului Inferior, care practic pornește de la teritoriul comunei și a Munților Trascău, la poalele cărora se află localitatea Podeni și Pietroasa.

Acest culoar este caracterizat de o asimetrie pronunțată. Versantul drept este marcat de o trecere treptată de la piemontul Munților Trascăului la o zonă deschisă formată din terase și lunci în timp ce pe partea stângă lunca și terasele sunt slab pronunțate.

Ansamblul reliefului comunei este caracterizat de o îmbinare de formațiuni atât vechi cât și noi, rezultate datorită acțiunii neuniforme a factorilor endogeni și exogeni.

Factorii endogeni au contribuit la formarea reliefului montan, care este reprezentat de fâșia nordică a Munților Trascăului (Munții Trascăului face parte din grupa montană a Munților Apuseni, cel mai înalt vârf este Vf. Dâmbău 1.369 m). Această formațiune montană atinge altitudini de până la 1128 m în Piatra Secuiului, la limita comunei Moldovenești cu localitatea Râmetea. Munții Trascăului reprezintă o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, valorificat doar parțial în prezent.

Datorită rețelei hidrografice care a erodat diferite tipuri de formațiuni miocene și panoniene s-a format un culoar depresionar din sud vestul localității Moldovenești de pe valea pârâului Văleni.

Aceste sectoare de defileu sunt caracterizate prin prezența unor abrupturi cu acumlări de grohotiș la bază.

Depresiunile de contact cu muntele se prezintă sub forma uni culoare înguste între localitățile Podeni-Pietroasa-Moldovenești, detașându-se astfel de Munții Trascăului.

Acest culoar se prezintă sub forma unor mici bazine sculptate de râul Rachiș (Sat. Podeni) și Văleni (Sat. Pietroasa și Moldovenești).

De asemenea în perimetrul localităților Podeni-Pietroasa-Moldovenești se individualizează un șir de dealuri cu înălțimi ce scad treptat de la 600-700 m la 400-500 m, spre valea Arieșului, (Pleșoara-694 m, Dealul Săușului-641,4 m, Hidiș Bilt-646 m și Coasta Lungă- 562,5 m).

Comuna Moldovenești dispune de numeroase resurse naturale, datorită amplasării sale favorabile. Este amplasat la poalele Munților Trascăului și de asemenea este situată în proximitatea culoarului Arieșului Inferior, care practic pornește de pe teritoriul comunei.

Resursele naturale pot fi împărțite în două categorii: resurse naturale de suprafață și resurse naturale de adâncime.

În cadrul resursele naturale de suprafață putem include: vegetația bogată și variată (păduri, pășuni și fânețe); și materia primă pentru construcții (gips, calcar și argilă nisipoasă).

Materialul lemnos reprezintă principala sursă de combustibil în zonă și materiale pentru construcții.

În cadrul resurselor naturale de adâncime putem include: numeroasele izvoare de apă; și zăcămintele de minerale de gips, calcar și argilă nisipoasă.

Comuna Moldovenești dispune de o rețea bogată de râuri permanente, lacuri și ape subterane.

În cadrul rețelei de râuri putem include cursuri de apă de diferite dimensiuni, râul cu cel mai mare debit este Arieșul, care drenează cea mai mare parte a teritoriului comunei având ca afluenți râurile Văleni, Bădeni și Plăiești. Afluenții de pe teritoriul comunei Moldovenești nu au un aport foarte important în debitul râului Arieș.

În cazul unor ploi torențiale sau la topirea zăpezilor există riscul producerii inundațiilor mai mari, care pot afecta teritoriul comunei și pot cauza daune semnificative datorită neamenajării malurilor contra inundațiilor (îndiguirea, curățarea albiei).

Pe teritoriul comunei există două lacuri de origine antropică, cele două lacuri se află pe teritoriul localităților Bădeni și Strejeriș. La marginea satului Bădeni a fost amenajat Tăul Bădeni, iar în apropierea satului Stejeriș – lacul Stejeriș.

Ambele lacuri sunt utilizate pentru pescuit și aparțin domeniului public. În afară de aceste două lacuri mai mari trebuie să amintim bălți sau tăuri de dimensiuni mai mici amenajate de proprietari privați care deservesc tot scopuri piscicole.

Pânza freatică urmărește morfologia solului și asigură importante rezerve de ape subterane, acestea sunt bogate și de o calitate bună de asemenea, calitatea apei poate fi de asemenea alterată de folosirea pesticidelor în exces sau în cazul poli îndelungate aducătoare de aluviuni în cantități mari.

Existența izvoarelor a creat permisa utilizării acestei resurse pentru realizarea alimentării cu apă a comunei. În cazul unei secete prelungite pot apărea probleme în alimentarea cu apă a gospodăriilor care nu au ca sursă alternativă fântâni sau puțuri.

Solul este partea superioară afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedologici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care e dezvoltă viața vegetală. Starul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loees.

Pe teritoriul comunei Moldovenești avem soluri fertile și foarte bune pentru agricultură și pomicultură de asemenea, acesta se datorează faptului că în zona comunei avem cernoziom, care este un sol bogat în humus (3-6%).

Principala activitate desfășurată pe teritoriul comunei Moldovenești este agricultura, iar acesta se datorează în principal solului fertil.

Comuna dispune de un înveliș pedologic variat, datorită diversității reliefului și a factorilor pedogenetici, precum și condițiile bioclimatice au determinat formarea unui înveliș pedologic variat (cernisoluri, aluvisoluri și eutricambrisoluri).

Cea mai importată clasă de sol pentru agricultură sunt cernisolurile, acestea sunt reprezentate de cernoziomuri agrice și cambrice și se întâlnesc pe terasele Arieșului.

Cernoziumurile cambrice au un dezavantaj că necesită irigații în perioada secetoasă, dar cernoziomurile agrice sunt pretabile pentru culturi de câmp și pomi fructiferi.

Un alt tip de sol strâns legat de lunca Arieșului sunt aluvisolurile, sunt soluri specifice zonelor albiilor de râuri, fiind foarte expuse de inundații periodice. Și de aceea acestea sunt utilizate mai degrabă pentru pajiști dar datorită proprietăților bune pot fi utilizate și pentru lucrări agricole.

În unele zone mai înalte cu un relief mai fragmentat, cu diferite grade de înclinare apar eutricambrisolurile și disticambrisolurile, pe teritoriul comunei Moldovenești. Acest tip de sol are proprietăți fizice și chimice relativ bune, poate fi valorificat pentru păduri și pajiști și chiar pomi fructiferi în condițiile în care se realizează lucrări împotriva eroziunii.

Acțiunea antropică influențează caracteristicile învelișului de sol poate determina creșterea sau scăderea performanțelor agricole ale acestuia.

Vegetația în zona comunei Moldovenești este caracteristică etajului colinar, fiind reprezentat de numeroase formațiuni forestiere, dar putem zări și zone de pajiște.

Sunt unele specii de copac care sunt predominante în zonă precum gorunul, carpenul și stejarul, dar putem regăsi și alte specii precum paltinul, jugastrul, teiul pucios, frasin și păduri de ulm.

Trebuie să amintim și startul arbustiv zona este caracteriză de specii precum alunul, sângerul, cornul, iar în zonele mai deschise arbuștii sunt reprezentați de măceș, porumbar.

În zonele mai înalte apare specii de fag, molid, zadă și pin negru.

Zona de pajiște au întinderi mai reduse, fiind caracterizate de specii precum păișul și iarba vântului.

Fânețele au o variație floristică bogată în specii de furaje precum trifoiul, margareta, pătlagina, ghizdei, piciorul cocoșului.

În zona lacurilor, bălților apare vegetația precum stufărișul pajiștile de mlaștini.

Fauna de asemenea este diversificată în funcție de relief și vegetație. Astfel zona este bogată în diferite specii de mamifere, rozătoare, păsări și pești. Pe teritoriul comunei Moldovenești în zonele mai înalte conviețuiesc mai multe specii precum: căpriorul, mistrețul, iepurele, fazanul, șarpele de alun, găița, vulpea, lupul. Pe lângă aceste specii de animale trebuie să amintim fauna ornitologică: veverița, turturica, mierla neagră, privighetoarea, ciocănitoarea, cucuveaua, vrabia.

Fauna piscicolă cuprinde specii precum: cleanul, mreana, carasul, somonul, crapul, plătica, scobarul.

În zonele de pajiște și de pădure avem animale de talie mai mică: orbetele, șoarecele de câmp, hârciogul și diferite specii de insecte și reptile.

Populația stabilă a comunei Moldovenești
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică la nivelul anului 20 populația stabilă în comuna Moldovenești a fost de 3462 persoane, numărul acesteia aflându-se în ușoară descreștere față de anii anteriori. În urma comparației efectivului populației comunei Moldovenești în anii 1992 și 2001, se constată că numărul populației a înregistrat un trend de evoluție descendentă, astfel, în anul 1992 populația comunei se apropia de 4000 de locuitori, scăzând apoi la 3630 de persoane în 1996 și la 3435 în anul 2001.

În anul 2005 numărul populației stabile a crescut până la aproximativ 3600 de persoane, pentru ca ulterior numărul populației să scadă de la an la an, dat fiind sporul natural negativ și a migrației populației în zone urbane și străinătate.

Dacă analizăm mai în amănunte datele statistice putem constata că populația comunei este într-o continuă descreștere. Oscilațiile populației comunei Moldovenești pot fi observate în graficul de mai jos.

Ce mai populată localitate este satul Moldovenești-reședința comunei, acesta fiind populată de 1290 persoane (% din populația comunei) și în funcție de numărul locuitorilor este succedat de satele: Bădeni 743 persoane; Plăiești 652 persoane; Podeni 468 persoane; Stejeriș 177 persoane; Pietroasa 132 persoane.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de etnie
În localitățile Moldovenești, Bădeni, Plăiești și Stejeriș numărul persoanelor de etnie maghiară este mai mare decât al persoanelor de etnie română. Situația este diferită în localitatea Podeni, unde numărul persoanelor cu naționalitate română este considerabil mai mare decât cel al populației maghiare.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de sexe
În ceea ce privește structura pe sexe a populației comunei Moldovenești se observă o relativă omogenitate. La nivelul anului 2012, 1755 de persoane erau de sex feminin și 1707 sex masculin.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de grupa de vârstă
Conform datelor colectate în cadrul recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Moldovenești prezintă o îmbătrânire pronunțată, numărul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 0 și 14 ani este considerabil mai mic față de cel al persoanelor peste 60 de ani (43%).

În anul 2012 structura pe vârste a populației din comună arăta în felul următor: grupele de vârstă predominante erau 30-34 ani și 55-59 ani. Populația comunei este predominant îmbătrânită peste 43% fiind reprezentat de populația de peste 50 de ani, în timp ce doar 16% sunt persoane sub 20 de ani.

În perioada 1993-2012 structura pe vârste a populației în comuna Moldovenești s-a menținut relativ constantă. Totuși un motiv de îngrijorare este numărul persoanelor de 60 de ani și peste care depășește 1000 de persoane.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de apartenența religioasă
În comuna Moldovenești se pot întâlni persoane de diferite religii, conform rezultatelor recensământului efectuat în anul 2011, principalele culte religioase care predomină la nivelul comunei sunt: unitarian, ortodox și luteran.

La nivelul comunei Moldovenești, predomină populația apartenentă a cultului unitarian, acesta reprezentând 43% din totalul populației comunei și însumează 1.492 de persoane. Populația apartenentă a cultului reformat a comunei Moldovenești, reprezintă 36% din totalul populației și însumează 1243 persoane. Populația apartenentă a cultelor reformate reprezintă 8% din totalul populației și însumează 271 persoane.

Restul populației fac parte din alte culte precum (romano-catolic, greco-catolic, martorii lui Iehova, penticostali, adventiști, baptist) reprezentând 7% din totalul populației însumând 239 persoane. De asemenea un procent destul de însemnat 6% nu a declarat apartenența la nici o religie.

Mișcarea naturală a populației comunei Moldovenești
Mișcarea naturală a populației reprezintă efectivul nașterilor și a deceselor înregistrate într-un anumit interval de timp (de regulă un an) asupra structurii populației, respectiv modificările nivelului acestuia sub influența celor doi factori: natalitatea și mortalitatea.

Sporul natural reprezintă un indicator al mișcării naturale, determinat ca diferența dintre rata natalității și rata mortalității, reflectând astfel majorarea sau diminuarea nivelului populației.

În contextul mișcării naturale a populației, la nivelul comunei Moldovenești se poate constata că mortalitatea a fost constant mai ridicată decât natalitatea, sporul natural fiind implicit negativ.

Cel mai marte număr de nou născuții vi în comună a fost înregistrat în anul 1990 când s-au născut 50 de copii, de atunci se poate observa o scădere constantă a natalității, depășind 30 de noi născuți în anii 1991, 1995, 2001 și 2007.

Numărul cel mai ridicat al deceselor a fost înregistrat în 1992 (103), în rest numărul mediu al deceselor înregistrate pe an este de aproximativ 77.

Sporul natural înregistrat din 1990 până în 2012 s-a menținut constant negativ, creșterea numărului de peroane la nivel de comună fiind datorate în principal revenirii persoanelor stabilite la oraș înapoi la sat.

Mișcarea migratorie a populației comunei Moldovenești
În urma analizei migrației de lungă durată a populației comunei Moldovenești, se constată faptul că în anii 90 foarte multe persoane părăseau comuna, această tendință de migrațiune a populației de la sat la oraș s-a putut vedea în orice zonă a României. Acesta sa datorat și faptului că mulți localnici au căutat un trai mai bun în orașele din apropierea comunei.

Dar începând cu anii 2000 tranzitul populației a început să se stabilizeze și numărul persoanelor care părăseau comuna fiind aproximativ egal cu cel al persoanelor care soseau.

Astfel la nivelul anului 1990, 242 persoane părăseau comuna Moldovenești, în timp ce doar 16 soseau, în 200 doar 71 de persoane părăseau comuna în timp ce alte 90 se stabileau.

După anul 2005, până în prezent diferența de număr dintre persoanele care plecau din comună și cele care se stabileau nu este semnificativă, totuși balanța înclină spre scăderea populației din comuna Moldovenești deși în ultima perioadă tot mai multe familii din orașe achiziționează reședințe pe teritoriul comunei.

Populația stabilă a comunei Moldovenești
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică la nivelul anului 20 populația stabilă în comuna Moldovenești a fost de 3462 persoane, numărul acesteia aflându-se în ușoară descreștere față de anii anteriori. În urma comparației efectivului populației comunei Moldovenești în anii 1992 și 2001, se constată că numărul populației a înregistrat un trend de evoluție descendentă, astfel, în anul 1992 populația comunei se apropia de 4000 de locuitori, scăzând apoi la 3630 de persoane în 1996 și la 3435 în anul 2001.

În anul 2005 numărul populației stabile a crescut până la aproximativ 3600 de persoane, pentru ca ulterior numărul populației să scadă de la an la an, dat fiind sporul natural negativ și a migrației populației în zone urbane și străinătate.

Dacă analizăm mai în amănunte datele statistice putem constata că populația comunei este într-o continuă descreștere. Oscilațiile populației comunei Moldovenești pot fi observate în graficul de mai jos.

Ce mai populată localitate este satul Moldovenești-reședința comunei, acesta fiind populată de 1290 persoane (% din populația comunei) și în funcție de numărul locuitorilor este succedat de satele: Bădeni 743 persoane; Plăiești 652 persoane; Podeni 468 persoane; Stejeriș 177 persoane; Pietroasa 132 persoane.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de etnie

În localitățile Moldovenești, Bădeni, Plăiești și Stejeriș numărul persoanelor de etnie maghiară este mai mare decât al persoanelor de etnie română. Situația este diferită în localitatea Podeni, unde numărul persoanelor cu naționalitate română este considerabil mai mare decât cel al populației maghiare.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de sexe

În ceea ce privește structura pe sexe a populației comunei Moldovenești se observă o relativă omogenitate. La nivelul anului 2012, 1755 de persoane erau de sex feminin și 1707 sex masculin.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de grupa de vârstă

Conform datelor colectate în cadrul recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Moldovenești prezintă o îmbătrânire pronunțată, numărul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 0 și 14 ani este considerabil mai mic față de cel al persoanelor peste 60 de ani (43%).

În anul 2012 structura pe vârste a populației din comună arăta în felul următor: grupele de vârstă predominante erau 30-34 ani și 55-59 ani. Populația comunei este predominant îmbătrânită peste 43% fiind reprezentat de populația de peste 50 de ani, în timp ce doar 16% sunt persoane sub 20 de ani.

În perioada 1993-2012 structura pe vârste a populației în comuna Moldovenești s-a menținut relativ constantă. Totuși un motiv de îngrijorare este numărul persoanelor de 60 de ani și peste care depășește 1000 de persoane.

Structura populației comunei Moldovenești în funcție de apartenența religioasă
În comuna Moldovenești se pot întâlni persoane de diferite religii, conform rezultatelor recensământului efectuat în anul 2011, principalele culte religioase care predomină la nivelul comunei sunt: unitarian, ortodox și luteran.

La nivelul comunei Moldovenești, predomină populația apartenentă a cultului unitarian, acesta reprezentând 43% din totalul populației comunei și însumează 1.492 de persoane. Populația apartenentă a cultului reformat a comunei Moldovenești, reprezintă 36% din totalul populației și însumează 1243 persoane. Populația apartenentă a cultelor reformate reprezintă 8% din totalul populației și însumează 271 persoane.

Restul populației fac parte din alte culte precum (romano-catolic, greco-catolic, martorii lui Iehova, penticostali, adventiști, baptist) reprezentând 7% din totalul populației însumând 239 persoane. De asemenea un procent destul de însemnat 6% nu a declarat apartenența la nici o religie.

Mișcarea naturală a populației comunei Moldovenești
Mișcarea naturală a populației reprezintă efectivul nașterilor și a deceselor înregistrate într-un anumit interval de timp (de regulă un an) asupra structurii populației, respectiv modificările nivelului acestuia sub influența celor doi factori: natalitatea și mortalitatea.

Sporul natural reprezintă un indicator al mișcării naturale, determinat ca diferența dintre rata natalității și rata mortalității, reflectând astfel majorarea sau diminuarea nivelului populației.

În contextul mișcării naturale a populației, la nivelul comunei Moldovenești se poate constata că mortalitatea a fost constant mai ridicată decât natalitatea, sporul natural fiind implicit negativ.

Cel mai marte număr de nou născuții vi în comună a fost înregistrat în anul 1990 când s-au născut 50 de copii, de atunci se poate observa o scădere constantă a natalității, depășind 30 de noi născuți în anii 1991, 1995, 2001 și 2007.

Numărul cel mai ridicat al deceselor a fost înregistrat în 1992 (103), în rest numărul mediu al deceselor înregistrate pe an este de aproximativ 77.

Sporul natural înregistrat din 1990 până în 2012 s-a menținut constant negativ, creșterea numărului de peroane la nivel de comună fiind datorate în principal revenirii persoanelor stabilite la oraș înapoi la sat.

Mișcarea migratorie a populației comunei Moldovenești
În urma analizei migrației de lungă durată a populației comunei Moldovenești, se constată faptul că în anii 90 foarte multe persoane părăseau comuna, această tendință de migrațiune a populației de la sat la oraș s-a putut vedea în orice zonă a României. Acesta sa datorat și faptului că mulți localnici au căutat un trai mai bun în orașele din apropierea comunei.

Dar începând cu anii 2000 tranzitul populației a început să se stabilizeze și numărul persoanelor care părăseau comuna fiind aproximativ egal cu cel al persoanelor care soseau.

Astfel la nivelul anului 1990, 242 persoane părăseau comuna Moldovenești, în timp ce doar 16 soseau, în 200 doar 71 de persoane părăseau comuna în timp ce alte 90 se stabileau.

După anul 2005, până în prezent diferența de număr dintre persoanele care plecau din comună și cele care se stabileau nu este semnificativă, totuși balanța înclină spre scăderea populației din comuna Moldovenești deși în ultima perioadă tot mai multe familii din orașe achiziționează reședințe pe teritoriul comunei.

Zootehnia
Alături de cultura plantelor, creșterea animalelor reprezintă o activitate din domeniul agricol intens practicată de către populația comunei Moldovenești. Conform informațiilor furnizate de către Institutul Național de Statistică, principalele categorii de animale care predomină la nivelul comunei Moldovenești sunt 1093 de exploatații agricole mixte (care cuprind atât activități de creștere a animalelor, cât și de cultivare a plantelor) și doar 14 exploatații care cuprindeau doar efectiv de animal. Conform datelor pe teritoriul comunei există un efectiv de 2250 capete de animal, împărțite astfel în funcție de specii.

Turismul
Activitatea turistică în comuna Moldovenești este în curs de dezvoltare, în momentul de fașă comuna dispune de un centru de informare turistică, care deservește turiștii, și acordă informații turiștilor asupra punctelor turistice din comuna Moldovenești, dar și din zonele învecinate.

Comuna Moldovenești dispune de numeroase obiective turistice atât antropice cât și naturale, care oferă turiștilor mai multe posibilități de a-și petrece timpul liber.

Atracțiile turistice naturale din zona comunei sunt influențate atât de relieful variat al zonei cât și de alte elemente specifice, cum ar fi hidrografia sau structura geologică sau clima.

În cadrul potențialului turistic natural trebuie să amintim:

  • Vârful Piatra Secuiului din Munții Trascăului are o înălțime de 1171 m și este situat la granița de hotar al comunelor Moldovenești și Râmetea. Zona reprezintă un important punct de atracție turistică datorită peisajului și a traseelor turistice.
  • Defileul râului Văleni, situat în sud-vestul localității Moldovenești și Defileul râului Arieș, reprezintă un traseu ideal pentru plimbări, persoanele pasionate de drumeții montane se pot bucura de pădurea mare și deasă care se întinde de-a lungul râurilor.
  • Lacul Stejeriș, localizat în satul Stejeriș. Aici se găsesc diverse specii de pești și este ideal pentru practicarea pescuitului sportiv.
  • Lacul Bădeni este situat în localitatea cu același nume, este un lac neamenajat înconjurat de stufăriș, ideal pentru numeroase specii de păsări.

În cadrul potențialului turistic antropic trebuie să amintim:

  • Cetatea Moldovenești, care datează din anul 1259, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona Văii Arieșului. În trecut era cunoscut sub numele de Cetatea Turzii, este unul dintre cele mai vechi fortificații de pe teritoriul Transilvaniei Medievale.
  • Cetatea a fost construită pe locul unui vechi construcții, pe locul unui vechiul castre romane de apărare a drumului de transport al aurului exploatat din Munții Apuseni.
  • Inițial a fost construit dintr-un val de pământ înconjurat de un șanț, ulterior a fost fortificată cu ziduri de piatră. În sec. al XIII. A fost definitiv părăsit , din cauza distrugerilor provocate de invaziile tătare.
  • Necropola medievală de lângă Biserica Unitariană din comuna Moldovenești și în grădina castelului Jósika.
  • Castelul Jósika din satul Moldovenești, datând din sec. al XIX-lea și înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj.
  • Movila Cetății din Moldovenești (aprox. 1300) este un lăcaș construit în stil gotic aflat pe lista monumentelor istorice a județului Cluj.
  • Biserica de lemn cu hramul Sfântului Nicolae din satul Bădeni (1765) și Biserica unitariană din Bădeni (sec. XVII.), înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj.
  • Biserica de lemn cu hramul Sfințiilor Arhangheli Mihai și Gavril din satul Podeni (1784) și Biserica Înălțarea Domnului (sec. XVIII.), înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj.
  • Biserica din Plăiești (sec. XIII.), locaș care de-a lungul timpului a aparținut mai multor formațiuni religioase. Biserica are tavanul cu 166 de casete cu motive florale. De asemenea este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj.

Comerțul
Pe teritoriul comunei Moldovenești activitatea firmelor din acest domeniu reprezintă 22%, din totalul firmelor înregistrate pe raza comunei. Astfel comerțul reprezintă o activitate economică importantă pe raza comunei Moldovenești.

Firmele care desfășoară activitatea în acest domeniu sunt în principal firme care au activități precum: comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun sau baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Transporturi
În domeniul turismului activează 4 firme, care au ca domeniu de activitate transportul de mărfuri, acestea reprezentând 10% din totalul firmelor înregistrate.

Căi de comunicații
În momentul de fașă majoritatea drumurilor sătești și comunale sunt pietruite și asfaltate. În momentul de față drumul comunal DC 82 este asfaltat în intravilanul localităților Plăiești și Moldovenești.

Telecomunicații-rețele de telefonie fixă și mobilă , rețele de internet
Operatori economici care asigură servicii de telefonie în comună sunt: Orange, Vodafone, Digi.

Rețeaua de internet este asigurată de 2 operatori economici: Digi și Orange.

Dintre instituțiile publice aflate sub administrația Comunei atât primăria cât și școala gimnazială sunt conectate atât la rețelele fixe de telefonie cât și la internet.

Infrastructura tehnico-edilitară
În comuna Moldovenești există în momentul de față 35,95 km de rețea de apă, acesta acoperă aproximativ 53% din totalul gospodăriilor din comună.

Cantitatea de apă potabilă distribuită anual fiind de 647 mc.

Pe teritoriul comunei se află mai multe izvoare care au fost corespunzător amenajate și transformate în zone de captare a apei, astfel putem enumera: Izvorul Totiu, Captarea II. Pietroasa, Captarea III. Kizibert, însă în afară de aceste izvoare mai avem pe teritoriul comunei și alte izvoare neamenajate pentru alimentarea cu apă a localităților.

O parte a reședinței de comună, localitatea Moldovenești este alimentată cu apa din izvorul Totoiu, care reprezintă captarea principală și este situată la 1,5 km depărtare de localitate. Acesta cuprindeun puț cu diametru de 3 m și o adâncime de 2,8 m.

Localitățile Plăiești, Bădeni, parțial Moldovenești și Pietroasa sunt alimentate cu apa din captările Pietroasa și Kizibert.

Localitatea Podeni există o rețea veche de apă starea acestuia fiind una degradată, necesitând o îmbunătățire.

În tabelul de mai jos este reprezentat situația rețelelor de alimentare cu apă din comuna Moldovenești.

Rețeaua de canalizare menajeră
Conform sondajului populației autohtone demarat, situația, în ceea ce privește rețeaua de canalizare menajeră a comunei Moldovenești diferă de la localitate la localitate.

De exemplu, în satele mai dezvoltate din cadrul Comunei (cum ar fii satele Bădeni și Moldovenești), rețeaua de canalizare menajeră a fost descrisă de către locatarii acestor localității ca fiind de la „acceptabilă” la „ne-acceptabilă”. Totuși, în satele mai puțin dezvoltate (cum ar fii satele Stejeriș și Pietroasa), rețeaua de canalizare menajeră a fost descrisă de către locatarii acestor localități ca fiind nefuncțională sau chiar inexistentă.

Așa cum este specificat în alte capitole ale prezentei strategii de dezvoltare, lipsa canalizării și a unui mod de a elimina deșeurile pentru care este nevoie de o rețea de canalizare poate duce la poluarea apei potabile și a resurselor naturale. În cel mai rău caz, asta poate duce la degradarea purității apei și a resurselor naturale, în consecință scăderea calității activității agricole. În momentul de față, activitatea agricolă este domeniul pre-dominant în care activează Comuna Moldovenești, prioritatea reglementării rețelei de canalizare fiind astfel una ridicată.

Rețeaua de alimentare cu gaz metan
În comuna Moldovenești alimentarea cu gaz metan este realizată de firma CLP CONCORDIA.

Rețeaua de gaz este funcțională începând din anul 2005 și are o lungime de aproximativ 22,78 km și transportă o cantitate de aproximativ 133.000 mc/an.

Rețeaua de energie electrică
Energia electrică este furnizată de către firma Electrica SA. Distribuție Transilvania Nord. Toate gospodăriile din Comuna Moldovenești sunt branșate la rețeaua de energie electrică.

Calitatea apei

Menținerea parametrilor de calitate ai apei în limitele admise stipulate prin legislație reduse semnificativ riscul îmbolnăvirilor și asigură o stare optimă de sănătate a populației pe termen lung.

La nivelul județului Cluj, se efectuează evaluarea calității apelor d suprafață conform Legi Apelor 107/1996 cu modificările ulterioare, utilizându-se metodologiile privind sistemele de clasificare și evaluare globală a stării apelor de suprafață recomandate prin Directiva Cadru a Apei (200/60/CEE) și elaborate de către INCDPM București. Evaluarea se realizează cu raportare la copul de apă,, unitatea de bază în activitatea de monitorizare. Calitatea corpului de apă se regăsește în starea ecologică a acestuia, care reflectă atât elemente de structură , cât și de funcționalitate a corpului de apă analizat. În cazul apelor de suprafață, există 5 niveluri ale stării ecologice și anume: foarte bună, bună moderată, slabă și proastă, fiecărui nivel fiindu-i asociată o anumită culoare: albastru, verde, galben, portocaliu și roșu (albastru-foarte bun, roșu-proastă).

Contaminarea apelor de suprafață de pe teritoriul comunei poate duce la poluarea pânzei freatice și scăderea calității apei de băut.

Parametrii de calitate a apei se pot împărții în trei mari categorii: chimice, fizice și microbiologice.

Parametrii chimici include: metale grele, arsenic, nitriți sau urme de compuși organici. Parametrii microbiologici include bacteriile Coliform și E Coli și specii patogenice de bacterii, virusuri și paraziți protozoare.

Locuitorii comunei Moldovenești procură apa necesară consumului și activităților zilnice din numeroasele izvoare de pe teritoriul comunei Moldovenești care au fost amenajate în zona de captare a apei. La momentul actual, există 35,95 km de rețea de apă care acoperă aproximativ 53% din totalul gospodăriilor din comună, 24 de fântâni publice și 950 de fântâni private.

Calitatea apei diferă de la un anotimp la altul. Conform buletinului de analiză efectuate cu regularitate de către reprezentanții administrației publice pentru probe de apă preluate din izvoare și fântâni a rezultat că apa este potabilă și se încadrează în prevederile legale cu privire la concentrațiile limită admise pentru contaminați. În cursul anului 2012 nu s-au înregistrat epidemii cu implicarea factorilor hidric.

Rezultatele analizelor fizico-chimice și microbiologice efectuate cel mai adesea se încadrează în parametrii de calitate, dar există excepții primăvara la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi abundente. În aceste perioade calitatea apei este diminuată de prezența particulelor în suspensie care deși nu implică pericol de îmbolnăvire, dau apei un aspect și un gust neplăcut.

La nivelul comunei rețeaua de râuri cuprinde cursuri de apă de diferite dimensiuni. Arieșul drenează cea mai mare parte a teritoriului comunei având ca afluenți râurile Văleni, Plăiești și Bădeni. Pe teritoriul comunei, există și două lacuri de origine antropică. Apele sunt utilizate pentru pescuit și aparțin domeniului public. Ecosistemele create în jurul apelor de suprafață sunt ecosisteme sănătoase și nu au fost înregistrat semnale de alarmă care să atragă atenția asupra unei posibile contaminări.

Calitatea aerului
Măsurile pentru reglementarea măsurilor destinate menținerii și îmbunătățirii calității aerului sunt prevăzute în legea 104/2011, care asigură alinierea legislației naționale la standardele europene în domeniu.

În trecut la nivelul comunei Moldovenești calitatea aerului era afectată de zonele puternic industrializate din perimetrul Câmpia Turzii-Turda. Principalele probleme implicau poluarea aerului cu pulberi în suspensie și metale grele.

Odată cu închiderea marilor combinate calitatea aerului s-a îmbunătățit.

În prezent singurele surse de poluare sunt :

  • gazele de eșapament;
  • particulele de praf ridicate sau fumul rezultat în urma practici de ardere a materialului vegetal de pe terenurile agricole pentru regenerarea acestuia;
  • încălzirea rezidențială, preparare hrană;
  • activități casnice specifice așezărilor umane


Principalele categorii de poluanți asociate activităților menționate sunt:

  • Surse staționare de ardere: oxizi de azot (NO,NO2,N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2,SO3), particule, compuși organici volatili și condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice- substanțe cu potențial cancerigen);
  • Creșterea păsărilor și animalelor: metan (CH4) generat de fermentația enterică și de descompunerea dejecțiilor, amoniac (NH3) rezultat din descompunerea dejecției;
  • Culturi vegetale sezoniere și perene: compuși organici volatili nonmetanici, proxid de azot, particule de proveniență naturală (particule minerale și vegetale), amoniac (NH3) în cazul utilizării îngrășămintelor chimice, componenți chimici generați de utilizarea pesticidelor, poluanți generați de utilizarea mașinilor agricole (NOx, N2O, CH4, compuși organici volatili nonmetanici, CO, CO2, SO2, particule încărcate cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, HAP);
  • Surse staționare reprezentate de motoare cu ardere internă (pompe, generatoare, etc.): NO, NO2, N20,CO,CO2, SO2, particule încărcate cu metale grele, compuși organici volatili și condensabil.
  • Trafic: oxizi de azot (NO, NO2, N20), oxizi de carbon (CO.CO2), SO2,CH4, compuși organici volatili nonmetanici, particule încărcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn);

 

Calitatea solului
Solul este definit ca fiind stratul de la suprafața scoarței terestre compus din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Solul este un sistem care îndeplinește multe funcții esențiale pentru buna-desfășurarea activităților umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor.

Calitatea solului poate fi afectată de o serie de factori precum: secetă, eroziune, exces de umiditate, alunecări de teren, compactare, aciditate sau materie organică și poluarea fizio-chimică.

Menținerea calități solului este importantă pentru a asigura îndeplinirea funcțiilor de bază a acestuia respectiv susținere, capacitate bioproductivă și sursă de alimente. Deteriorarea solului poate duce la dezechilibre semnificative la nivelul ecosistemului și poate avea repercusiuni serioase asupra calității vieții.

Solul este în cea mai mare parte caracterizat de aciditate moderată, are un conținut ridicat de humus și prezența microelementelor, a fosforului și potasiului mobil și azotului în cantități suficiente.

Astfel starea agrochimică a solului în comuna moldovenești prezintă caracteristici favorabile, motiv pentru care agricultura se practică extensiv pe tot teritoriul comunei.

Calitatea habitatelor și starea ariilor protejate
Importanța habitatelor naturale, a determinat adoptarea de către Uniunea Europeană a Directivei asupra Conservatorii Habitatelor Naturale și a Faunei și Florei Sălbatice (92/43/EEC). Scopul principal al acesteia este de a menține habitatele naturale, ecosistemele și speciile de interes într-o stare de conservare favorabilă.

Administrarea siturilor naturale din Munții Trascăului intră sub incidența Grupurilor de Acțiune Locală din Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare, în cadrul căruia funcționează distinct Administrația Siturilor Natura 2000 Trascău, care se ocupă exclusiv de administrarea capitalului natural și al rezervațiilor naturale.

Demersurile acestor organizații sunt sprijinite de administrația comunei Moldovenești care are în vedere: reducerea activităților care ar produce scăderea efectivelor cinegetice și a păsărilor sălbatici, limitarea plantării altor specii de arbori decât cei autohtoni și gestionarea corespunzătoare a activităților de vânătoare.

Autoritățile comunei Moldovenești conlucrează cu organizațiile non guvernamentale pentru a asigura respectarea regulamentului Siturilor Natura 2000 Trascău și pentru a obține finanțări în cadrul programelor operaționale conservarea biodiversității și protejarea ariilor naturale.

La nivelul comunei există în grup de dans popular numită Aranyosszék Néptánccsoport, este apreciat de localnici, în perioada verii pe teritoriul comunei sunt organizate tabere de dansuri populare pentru copii.

Cu ocazia diferitelor sărbători cetățenii care participă la viața publică organizează mai multe evenimente specifice precum: balul strugurilor, balul mascat, balul de ziua femei și balul de crăciun. În cadrul acestor evenimente ansamblul Aranyosszék prezintă spectacole , astfel locuitori pot petrece timpul într-un mod agreabil.

Comunei Moldovenești dispune de mai multe instituții culturale precum o bibliotecă și mai multe cămine culturale.

  • Biblioteca de pe teritoriul comunei Moldovenești este utilizată în special de elevii care învață în comună, este dotată cu 4 calculatoare legate la rețeaua de internet, o imprimantă, un scanner și un videoproiector. Biblioteca dispune de un număr de 10.000 de volume pentru toate vârstele.
  • Pe teritoriul administrativ a comunei sunt mai multe cămine culturale, în localitățile: Bădeni, Moldovenești, Plăiești, Moldovenești și Podeni. În căminurile culturale sunt organizate diferite banchete și baluri cu diverse ocazii; de asemenea căminele culturale sunt utilizate și de către membrii comunității pentru organizarea de mese festive. Căminul cultural din Moldovenești dispune de un spațiu de cazare și un grup sanitar cu cabine de duș, care sunt utilizate pentru cazarea copiilor invitați care sunt din alte localități.
  • Cea mai mare parte din elementele etnografice și de folclor au dispărut în perioada colectivizării și industrializării, o parte dintre acestea s-au păstrat sau au fost reînviate, astfel se organizează în cadrul comunei diverse evenimente care atestă prezența elementelor de cultură în zona Moldovenești:
  • Zilele comunei Moldovenești;
  • Balul strugurilor
  • Ziua Recoltei.

În comuna Moldovenești există mai multe echipe sportive, echipele sunt formate de copii din satele aparținătoare comunei Moldovenești, acestea nu desfășoară o activitate regulată sau antrenamente regulate, în general se organizează concursuri și campionate la ocazii speciale cum ar fi Zilele comunei.

Comunei Moldovenești nu dispune de o sală de sport cu o capacitate mare, care ar putea găzdui evenimente sportive de o amploare mai mare. În localitatea Moldovenești există o sală de sport cu o capacitate mai mică, care deservește elevii din clasele gimnaziale, care își desfășoară activitățile sportive în cadrul orelor de sport.

Comuna Moldovenești deține numeroase obiective turistice, care fac parte din Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, precum:

  • Biserica unitariană din Moldovenești constuit în sec. al XIIIX-lea;
  • Biserica unitariană din Plăiești construit în stil roman în sec. al XIC-lea;
  • Biserica unitariană din Bădeni, care datează din sec. XIV;
  • Biserica reformat-calvină din Stejeriș din sec. VII-VII;
  • Biserica ortodoxă din lemn din Bădeni construită în jurul anului 1765;
  • Biserica greco-catolică din Podeni reconstruit în 1908;
  • Castelul Jósika din Moldovenești construit la începutul sec. al XVI.;
  • Biserica ortodoxă din Podeni 1808;
  • Dealul cetății.

În ultimii ani comuna Moldovenești a pus un puternic accent pe dezvoltarea relațiilor cu alte localități. Astfel în momentul de față comuna Moldovenești are în total patru relații de înfrățire cu localități de pe teritoriul Ungariei:

  • Localitatea Moldovenești este înfrățită cu localitatea Sárkeresztes;
  • Moldovenești- Văleni au înfrățire cu localitatea Farmos;
  • Localitatea Plăiești este înfrățită cu localitatea Balatonakali;
  • Localitatea Bădeni este înfrățită cu localitatea Kisbánya;

Administrația comunei ține o legătură strânsă cu localitățile învecinate, prin programul Europa pentru cetățeni, astfel în urma acestor schimburi de experiență Comuna Moldovenești își promovează atât tradițiile cât și obiceiurile și de asemenea atracțiile turistice ale zonei.